Programul  4 – Parteneriate in domeniile prioritare

Directia de cercetare: 9.1.8. Cercetare socio-economică şi  umanistă

(Politici si mecanisme specifice IMM-urilor, de aplicare a strategiilor inovative)

 

Tipul proiectului: PC

 

Acronimul proiectului: VALAD

 

DENUMIREA PROIECTULUI:

CREŞTEREA CAPACITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII DIN INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE ROMÂNEASCĂ

DE PRODUCERE A VALORII ADĂUGATE.

CĂI DE ACŢIUNE ŞI MĂSURI NECESARE

 

 

Nr.contract: 91-044 Septembrie 2007

 

Director de proiect: prof.univ.dr.Corneliu RUSSU

cercetator principal gr.I - CEIS

 

 

 

COORDONATOR-PARTENER 1

 

CENTRUL DE ECONOMIA INDUSTRIEI SI SERVICIILOR - CEIS

Director de proiect: prof.univ.dr.Corneliu RUSSU

e-mail: corneliu_russu@iei.ro

Adresa: Calea 13 septembrie nr.13, sector 5, Bucureşti, cod

Telefon: 318.81.06 / interior 3132, 3133

 

 

PARTENER 2

 

SC Internaţional Manager SRL - IM

Responsabil de proiect: prof.univ.dr.Ovidiu NICOLESCU

e-mail: inst.manager@gmail.com

Adresa: str.Anghel Saligny nr. 5, ap.12, Bucureşti, cod 050032

Telefon: 3110575

 

PARTENER 3

 

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREŞTI - ASE

Responsabil de proiect: conf.univ.dr.Ion POPA

e-mail: popaion2000@yahoo.com

Adresa:  Piaţa Romană, nr. 6, sector 1, Bucureşti, cod 010374

Telefon: 3191967

Obiective:

 

Obiectivele generale urmărite în cadrul proiectului, sunt următoarele : 

-          evaluarea capacităţii IMM din sectoarele industriei prelucrătoare româneşti de producere a VA, factor determinant al competitivităţii sectoarelor respective ;

-          schiţarea coordonatelor unei politici de dezvoltare a IMM vizând creşterea potenţialului acestora de producere a VA, operaţionalizarea acestor coordonate în căi de acţiune şi măsuri fundamentate corespunzător.

Decurgând din aceste obiective generale, obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele :

-          analiza factorilor determinanţi ai producerii VA şi a impactului acestora asupra activităţii IMM ;

-          evidenţierea reperelor oferite de ţările Uniunii Europene privind stimularea dezvoltării IMM şi a capacităţii acestora de producere a VA ;

-          evaluarea capacităţii IMM din sectoarele industriei prelucrătoare româneşti de producere a VA şi, implicit, de creştere a competitivităţii acestora;

-          conturarea şi argumentarea coordonatelor unei politici de creştere a potenţialului IMM de producere a VA, detalierea acestor coordonate în căi de acţiune şi măsuri aplicabile la nivelul firmelor şi la cel macroeconomic;

-          efectuarea unor predicţii privind dezvoltarea capacităţii IMM de producere a VA, luând în considerare efectele aplicării măsurilor preconizate în proiect;

-          aplicarea unora dintre măsurile recomandate în baza unui program de asistenţă tehnică acordată Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Private din România, unul dintre beneficiarii proiectului;

-          diseminarea pe scară largă a rezultatelor cercetărilor efectuate în cadrul proiectului prin organizarea unei sesiuni ştiinţifice cu specialişti din domeniu pentru prezentarea şi dezbaterea concluziilor desprinse din activităţile desfăşurate în proiect, precum şi prin publicarea, în publicaţii de specialitate din ţară şi pe web-site-urile instituţiilor partenere, de materiale prezentând rezultatele cele mai semnificative ale proiectului.

 

 

 

Activităţi:

 

 

Rezultate:

 

 

Etapa 1:

 

 

         Obiectivele fazei de execuţie (Etapa I, 2007):

Ø                      Clarificarea sensului teoretic şi pragmatic al VA, a legăturii acesteia cu unii indicatori macroeconomici de maximă sinteză care reflectă forţa economică a unei ţări;

Ø                      Prezentarea unor elemente metodologice pentru determinarea VA şi a nivelului unor indicatori complementari – VA economică, VA de piaţă etc.;

Ø                      Trecerea sintetică în revistă a unora dintre cele mai semnificative confruntări de idei din ştiinţa economică privitoare la conţinutul şi semnificaţia VA, la munca productivă şi neproductivă etc.;

Ø                      Evidenţierea particularităţilor producerii valorii adăugate în IMM; 

Ø                      Analiza raporturilor existente între nivelul VA şi competitivitatea sectoarelor industriei prelucrătoare româneşti, ca ilustrare a modului în care conceptele teoretice şi elementele metodologice prezentate anterior se regăsesc în activitatea economică reală.

 

 

Rezumatul etapei I

 

Studiul corespunzător primei etape a proiectului a debutat cu definirea VA şi precizarea conţinutului acesteia, ilustrându-se, cu un exemplu practic, modul în care se regăseşte conceptul respectiv în viaţa economică reală.

Sunt detaliate, în continuare, raporturile dintre VA, ca o noţiune esenţială a ştiinţei economice neo-clasice, şi plus-valoare, ca noţiune centrală a ştiinţei economice marxiste. Sunt evidenţiate, de asemenea, multiplele ipostaze ale plus-valorii, încercările făcute de diverşi specialişti de măsurare corectă a acesteia, modul în care crearea de plus-valoare influenţează circuitele capitalului din economie, precum şi controversele generate în ştiinţa economică de concepţia marxistă privind plus-valoarea. Cu privire la sursele generatoare ale VA / plus-valorii, sunt analizate critic tezele unor curente de gândire privind munca productivă / munca neproductivă – concepţia pionierilor ştiinţei economice clasice, cea marxistă, cea neo-clasică, criticile ecologiştilor.

   O atenţie deosebită s-a acordat celor două forme reprezentative pe care le îmbracă VA – cea economică şi cea de piaţă, în funcţie de criteriile diferite de referinţă la care se raportează definirea acesteia.

Tot în sfera precizărilor conceptuale privind VA, este evidenţiată legătura acesteia cu unii indicatori macroeconomici, în primul rând cu Produsul Intern Brut (PIB), detaliindu-se metodele de determinare a acestuia din urmă şi Sistemul Conturilor Naţionale care conţine informaţiile necesare.

            La nivelul microeconomic, al firmelor, este prezentat un instrument managerial cu largi valenţe interpretative şi proiective de creştere a VA – “lanţul de valoare” propus de M. Porter -, bazat pe idea că activitatea de ansamblu a unei firme, capacitatea ei de a crea valoare pot fi analizate corespunzător numai prin descompunerea acesteia în componente, ceea ce permite evidenţierea surselor de avantaje competitive pe care le posedă.

            Cel de al doilea capitol al studiului este consacrat evidenţierii particularităţilor producerii VA în IMM. Sunt definite tipurile de IMM în funcţie de diferite criterii de abordare, sunt evidenţiate premisele identificării şi analizei elementelor organizatorice specifice ale acestora, precum şi caracteristicile definitorii ale existenţei şi activităţii lor – dimensiunea şi complexitatea reduse, diversitatea tipologică, componenta umană intensă, gradul redus de formalizare a procedurilor de lucru, simplitatea structurală şi procesuală relativă, flexibilitatea deosebită, personalizarea întreprenorială, centralizarea decizională, variaţia stilurilor manageriale.

Un spaţiu amplu este rezervat factorilor majori care diferenţiază producerea VA în IMM - dimensiunea şi vârsta firmei, industria de profil, infrastructura tehnică a firmei, potenţialul ei financiar şi uman, personalitatea şi capacitatea întreprinzătorului, calitatea managementului şi marketingului.

            În ultimul capitol al studiului sunt analizate raporturile dintre nivelul VA şi competitivitatea sectoarelor industriei prelucrătoare. Sunt detaliate sursele informaţionale disponibile pentru determinarea VA şi metodologiile de calcul a mărimii acesteia, conturile de activitate ale firmelor folosite în determinarea VA economice la nivelul acestora, conturile sectoarelor economice şi determinarea VA la nivelul acestora, metoda contabilă de determinare a VA la nivelul firmelor.

            Este prezentat în continuare un tablou detaliat al distribuţiei teritoriale a IMM în România – pe judeţe, regiuni, ramuri economice şi clase de mărime -, precum şi al performanţelor lor economico-financiare pe regiuni şi pe tipuri de activităţi CAEN.

            În final, într-o parte consistentă a lucrării, sunt evidenţiate raporturile între nivelul VA şi competitivitatea sectoarelor industriei prelucrătoare, după ce sunt analizate aspectele generale ale activităţii IMM la nivelul ansamblului acesteia. Pentru fiecare din cele 22 sectoare CAEN ale industriei prelucrătoare sunt analizate nivelurile indicatorilor economici ai IMM, o atenţie deosebită acordându-se indicatorilor legaţi de VA brută – VAB la costul factorilor şi ponderea VAB creată de IMM în cea a sectorului -, ceea ce a permis degajarea unor concluzii interesante cu privire la potenţialul productiv, inovativ şi comercial al IMM şi la capacitatea acestora de a contribui la crearea şi consolidarea avantajelor competitive ale sectoarelor analizate. 

            În raport cu obiectivele stabilite pentru această fază de execuţie a proiectului (Etapa I, 2007), se poate aprecia că - prin elementele teoretice, metodologice şi, îndeosebi, prin analizele cuprinzătoare şi detaliate pe care le conţine cu privire la capacitatea IMM din diferite sectoare ale industriei prelucrătoare româneşti de creare a VA -, prezenta lucrare le-a realizat integral.

 

 

 

 

Proiectul VALAD

 

RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC

Etapa a II-a, 2008

 

Obiectivele fazei de execuţie (Etapa II, 2008):

Analiza factorilor determinanţi endogeni ai producerii valorii adăugate şi a impactului acestora asupra activităţii IMM;

Analiza evoluţiei industriei prelucrătoare româneşti după anul 1990 şi a situaţiei sale actuale (la nivelul anului 2006), efectuată detaliat pe fiecare dintre factorii endogeni identificaţi, prin prisma unor variabile specifice fiecărui factor şi în funcţie de disponibilităţile informaţionale pentru determinarea nivelului indicatorior sugeraţi;

Analiza evoluţiei în perioada 2000-2006 şi a situaţiei actuale (la nivelul anului 2006) a activităţii IMM din industria prelucrătoare românească, efectuată detaliat pe fiecare dintre factorii identificaţi (în număr de zece), prin prisma variabilelor specifice propuse pentru fiecare factor şi a indicatorilor sugeraţi.

 

Rezumatul fazei

Studiul corespunzător celei de a doua etape a proiectului este structurat în două părţi: prima consacrată analizei pe ansamblu şi pe activităţile CAEN componente ale industriei prelucrătoare româneşti a evoluţiei acestora după anul 1990 şi a situaţiei lor actuale (la nivelul anului 2006), analiză efectuată în raport cu fiecare dintre factorii determinanţi endogeni consideraţi ca având cea mai semnificativă influenţă asupra capacităţii întreprinderilor, în general, şi a capacităţii IMM, îndeosebi, de a genera valoare adăugată; cea de a doua cuprinde analiza evoluţiei în perioada 2000-2006, considerată reprezentativă pentru obiectivele studiului, şi a situaţiei actuale (de asemenea la nivelul anului 2006) a activităţii IMM din industria prelucrătoare, analiză efectuată detaliat pentru fiecare dintre factorii determinanţi endogeni consideraţi ca având cea mai puternică influenţă asupra activităţii acestor întreprinderi.

În prima parte, factorii identificaţi pentru efectuarea analizei menţionate au fost: structura dimensională a întreprinderilor din industria prelucrătoare; resursele umane din industria prelucrătoare; efortul investiţional la nivelul industriei prelucrătoare; managementul din activitatea industrială; potenţialul de cercetare & dezvoltare şi inovare existent în industria prelucrătoare; schimbările structurale din industria prelucrătoare; schimbările produse în structura şi fluxurile geografice ale comerţului exterior al industriei prelucrătoare; utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în activitatea industrială. Pentru fiecare dintre aceşti factori s-au definit variabilele caracterizante, fiecare variabilă fiind apoi analizată pe baza unui număr de indicatori relevanţi. De exemplu, pentru factorul “Resursele umane din industria prelucrătoare”, variabilele identificate au fost volumul forţei de muncă, forţa de muncă angajată în firme străine, costul forţei de muncă, salarizarea; pentru variabila “Costul forţei de muncă”, indicatorii pe baza cărora s-a efectuat analiza au fost nivelul şi evoluţia costului muncii pe activităţi industriale – mediu lunar şi mediu orar etc. Un asemenea mod de tratare, constând în raportarea concomitentă la factori, variabile şi indicatori, a permis aprofundarea analizei, evidenţierea tendinţelor manifestate în evoluţia nivelului indicatorilor şi, pe aceste baze, degajarea unor concluzii utile pentru continuarea demersului în Etapa a III-a a proiectului.

Cea de a doua parte conţine analiza efectuată pe aceleaşi coordonate ca în prima parte, focalizată însă asupra activităţii IMM din industria prelucrătoare românească. La gama factorilor la care s-a făcut referinţă în prima parte a studiului s-au mai adăugat doi, posibil de analizat la nivelul IMM – baza tehnică, tehnologică şi materială şi potenţialul şi concepţia întreprinzătorilor. Analiza, detaliată pe activităţile CAEN componente ale industriei prelucrătoare, a permis evidenţierea diferenţelor apreciabile existente între influenţele manifestate de factorii menţionaţi asupra activităţii întreprinderilor din această categorie dimensională, implicit asupra capacităţii lor de a genera, prin activitatea desfăşurată, valoare adăugată. Datele pe baza cărora s-a efectuat analiza au fost obţinute din anuarele statistice şi din buletine periodice

Dificultăţi resimţite constant pe parcursul analizelor efectuate au constat în disponibilitatea redusă a unei game largi de informaţii necesare aprofundării analizei şi în posibilitatea limitată de constituire a unor serii comparabile de date (determinată de modificările metodologiilor de întocmire a raportărilor statistice). Aceste dificultăţi constituie sursa unor propuneri viitoare de îmbunătăţire a evidenţelor statistice privind activitatea IMM şi de aliniere metodologică la practicile din ţările membre ale Uniunii Europene.

În raport cu obiectivele stabilite pentru această fază de execuţie a proiectului (Etapa II, 2008), se poate aprecia că, prin analizele cuprinzătoare şi detaliate pe care le conţine cu privire la factorii determinanţi endogeni ai producerii valorii adăugate şi la influenţa acestora asupra activităţii IMM, prezenta lucrare le-a realizat integral.

 

Proiectul VALAD

 

RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC

Etapa a III-a, 2008

Obiectivele fazei de execuţie (Etapa III, 2008):

Analiza factorilor determinanţi exogeni ai producerii VA şi a impactului acestora asupra activităţii IMM. Analiza presupune identificarea factorilor exteriori, existenţi la nivel naţional şi internaţional, care influenţează activitatea IMM, evaluarea stării actuale a factorilor respectivi, precum şi evidenţierea principalelor căi şi modalităţi prin care aceştia îşi manifestă efectele stimulative sau negative asupra activităţii productive a IMM, determinându-le, în măsură apreciabilă, capacitatea de producere a VA, respectiv de a fi competitive pe pieţe interne şi internaţionale;

Identificarea reperelor pe care le oferă experienţa ţărilor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte crearea condiţiilor favorabile pentru stimularea dezvoltării IMM şi creşterea capacităţii acestora de producere a VA.

 

Rezumatul fazei

Studiul corespunzător celei de a doua etape a proiectului este structurat, potrivit obiectivelor menţionate ale acestei faze de execuţie, în două părţi:

prima consacrată analizei situaţiei în perioada 2000-2006 a factorilor exogeni consideraţi ca având cea mai semnificativă influenţă asupra capacităţii întreprinderilor, în general, şi a capacităţii IMM, îndeosebi, de a genera VA;

cea de a doua este consacrată identificării reperelor pe care experienţa ţărilor membre ale Uniunii Europene le oferă în ceea ce priveşte capacitatea IMM de a produce VA, repere care pot constitui surse apreciabile de inspiraţie pentru factorii de decizie din România în demersurile de conturare a unor politici şi programe de acţiuni adecvate de stimulare a creării, dezvoltării şi consolidării acestei categorii dimensionale de întreprinderi.

În prima parte, factorii identificaţi pentru efectuarea analizei menţionate au fost:

piaţa autohtonă de produse şi servicii;

piaţa Uniunii Europene şi celelalte pieţe internaţionale;

resursele informaţionale şi de cunoştinţe;

resursele umane existente în economie;

resursele naturale, tehnico-materiale şi de infrastructură;

resursele financiare disponibile;

structura economiei naţionale;

programele de asistenţă ale Uniunii Europene acordată României;

cercetarea – dezvoltarea la nivel naţional şi sectorial şi capacitatea inovativă;

managementul micro şi macroeconomic;

fiscalitatea;

sistemul bancar;

sistemul administraţiei publice;

cadrul legislativ;

strategia naţională privind dezvoltarea IMM.

Pentru fiecare dintre aceşti factori s-au identificat elementele cele mai relevante prin prisma cărora să se efectueye analiza. De exemplu, pentru factorul exogen “Resursele naturale, tehnico-materiale şi de infrastructură”, analiza a privit următoarele elemente considerate ca fiind cele mai semnificative: cadrul natural-geografic (relieful, clima, vegetaţia, fauna, solul, subsolul, resursele de apă); resursele subsolului (minereuri feroase şi neferoase, minerale nemetalifere); resursele solului (fondul funciar, fondul forestier, resursele de apă); resursele energetice (hidrocarburi, cărbuni, hidroenergie, energia nucleară, resursele energetice totale din producţia internă, gradul de independenţă energetică); resursele tehnico-materiale (imobilizările corporale, structura acestora pe activităţi ale economiei naţionale şi pe activităţi ale industriei), resursele de infrastructură (a sistemului energetic naţional; de transport – feroviar, rutier, fluvial, maritim, aerian; de comunicaţii).

Cea de a doua parte conţine principalele repere pe care analiza politicilor Uniunii Europene în ansamblu şi ale ţărilor membre ale acesteia le evidenţiază în ceea ce priveşte stimularea dezvoltării IMM şi creşterea capacităţii lor de a produce VA. Reperele au fost structurate în trei zone: eforturile de trecere la economia şi întreprinderea bazate pe cunoştinţe, care constituie numitorul comun al tuturor abordărilor cu privire la sectorul IMM atât la nivel comunitar, cât şi la cel al fiecărei ţări membre a acesteia; liniile directoare ale abordării problematicii IMM de către organizaţiile internaţionale (viziunea Organizaţiei Naţiunilor Unite, a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică); focalizarea pe IMM a managementului Uniunii Europene, materializată prin crearea unor organisme cu profil corespunzător şi prin emiterea unor documente programatice (Uniunea Europeană a Întreprinderilor Artizanale Mici şi Mijlocii – UAPME, Patronatul European Business-Europe, Cartea Europeană a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Small Business Act).

Este necesară evidenţierea existenţei unor dificultăţi resimţite constant pe parcursul analizelor efectuate şi determinate de disponibilitatea redusă a unei game largi de informaţii necesare aprofundării analizelor şi de posibilitatea limitată de constituire a unor serii comparabile de date (cauzată de modificările metodologiilor de întocmire a raportărilor statistice). Aceste dificultăţi constituie sursa unor propuneri viitoare de îmbunătăţire a evidenţelor statistice privind activitatea IMM şi de aliniere metodologică la practicile din ţările membre ale Uniunii Europene.

Descrierea ştiinţifică şi tehnică

Studiul corespunzător acestei etape s-a realizat potrivit prevederilor Planului de realizare a proiectului, principalele rezultate ale fazei fiind următoarele:

s-au identificat factorii exogeni care au cea mai puternică influenţă asupra activităţii întreprinderilor, în general, şi a IMM, îndeosebi, implicit asupra capacităţii acestora de a produce VA;

s-a analizat prin prisma unor indicatori relevanţi starea actuală a fiecărui factor exogen, precum şi formele de manifestare a influenţei sale asupra activităţii întreprinderilor; principalele aspecte pe care le prezintă fiecare factor şi efectele sale asupra activităţii întreprinderilor, a IMM îndeosebi, au fost sintetizate într-o matrice SWOT;

au fost formulate pentru fiecare factor recomandări privind îmbunătăţirea condiţiei sale actuale şi amplificarea efectelor sale pozitive asupra activităţii întreprinderilor, a IMM îndeosebi;

au fost evidenţiate principalele experienţe ale ţărilor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte stimularea dezvoltării IMM şi a capacităţii acestora de producere a VA, care pot constitui repere de referinţă pentru conturarea unei strategii şi a unor politici în aceste privinţe în România;

pe baza studiului elaborat a fost publicat un articol în Revista de statistică şi încă un articol este predat pentru publicare; în continuare vor mai fi publicate şi alte articole pe tematica studiului.

În raport cu obiectivele stabilite în Planul de realizare a proiectului, se poate aprecia că rezultatele acestei faze le corespund integral.

 

Concluzii

Sunt evidenţiate la fiecare capitol, principalele puncte comune fiind următoarele:

situaţia majorităţii factorilor exogeni care au efecte determinante asupra activităţii IMM evidenţiază înregistrarea unor progrese semnificative înregistrate în România, constând în creşterea potenţialului factorilor respectivi, implicit a contribuţiei lor la stimularea dezvoltării IMM şi a capacităţii lor de producere a VA;

cu toate progresele evidente înregistrate, sunt necesare în continuare eforturi susţinute pentru a aduce efectele înregistrate în România ale factorilor respectivi la nivelul celor înregistrate de politicile Uniunii Europene în ansamblu şi a ţărilor membre ale acesteia în ceea ce priveşte stimularea dezvoltării IMM şi creşterea capacităţii lor de creare a VA.

În raport cu obiectivele stabilite pentru această fază de execuţie a proiectului (Etapa III, 2008), se poate aprecia că, prin analizele cuprinzătoare şi detaliate pe care le conţine cu privire la factorii determinanţi exogeni ai producerii valorii adăugate şi la influenţa acestora asupra activităţii IMM, prezenta lucrare le-a realizat integral.

  

 

 

Proiectul  VALAD

 

RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC

Etapa a IV-a, 2009

 

 

Obiectivele generale ale proiectului:

- prezentarea suportului teoretic al problematicii abordate, respectiv conţinutul şi semnificaţia valorii adăugate - VA in cadrul performanţelor economico-financiare ale unei firme, raporturile între nivelul acesteia şi competitivitatea sectoarelor industriei prelucrătoare, particularităţile producerii VA in întreprinderile mici si mijlocii -IMM;

- evidenţierea factorilor determinanţi, endogeni şi exogeni, ai producerii VA;

- trecerea în revistă a reperelor oferite de ţările membre ale Uniunii Europene privind stimularea dezvoltării IMM şi a capacităţii acestora de producere a VA;

- efectuarea analizei SWOT a capacităţii IMM din sectoarele industriei prelucrătoare românesti de producere a VA, evoluţiile structurale, cantitative si calitative înregistrate după anul 2000 în industria prelucrătoare,  diferenţele sectoriale în capacitatea IMM de producere a VA, cauzele acestor diferenţe, precum şi decalajele existente între IMM si marile intreprinderi în producerea de VA; 

- formularea de recomandări privind căile de acţiune şi măsurile preconizate pentru creşterea potenţialului IMM de producere a VA, detaliate la nivelul firmelor şi la cel macroeconomic;

- efectuarea de predicţii privind creşterea, în urma aplicării măsurilor preconizate, a  capacităţii IMM de producere a VA în diferite sectoare ale industriei prelucrătoare;

- stabilirea unui program de acordare a asistenţei tehnice Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici si Mijlocii Private din România – CNIMMPR, în vederea aplicării unora dintre măsurile recomandate în proiect.

 

            Obiectivele fazei de execuţie (Etapa IV, 2009):

Ø                      Analiza evoluţiei în perioada 2001-2006 şi a situaţiei prezente a industriei prelucrătoare şi a primelor 11 sectoare componente ale acesteia (activităţi în terminologia CAEN), efectuată în vederea sintetizării în final, într-o matrice tip SWOT, a celor mai relevante aspecte ale evoluţiei şi stării actuale a entităţilor examinate. Analiza este necesară pentru evidenţierea condiţiilor foarte diferenţiate pe care le prezintă industriile componente ale industriei prelucrătoare româneşti din punctul de vedere al ratei de creştere, al înzestrării cu factori, al avantajelor competitive pe care le posedă, şi, pe aceste baze, a condiţiilor mai mult favorizante pe care le asigură IMM;

Ø                      Evaluarea diferenţelor în nivelul valorii adăugate produsă de IMM pe cele 11 sectoare analizate, identificarea cauzelor acestor diferenţe în vederea conturării, în etapa următoare a proiectului, a principalelor direcţii de acţiune şi măsuri ce trebuie luate pentru a asigura creşterea semnificativă a capacităţii IMM de producere a valorii adăugate;

Ø                      Analiza capacităţii IMM de producere a valorii adăugate comparativ cu cea a marilor întreprinderi pe cele 11 sectoare care au constituit obiectul de studiu al etapei.

Menţionăm că studiul corespunzător acestei etape a proiectului a fost conceput iniţial să trateze, în cadrul analizei pe  sectoare, 22 de industrii componente ale industriei prelucrătoare româneşti. Studiul a trebuit însă împărţit în două subetape, potrivit înştiinţării din 16/03/2009 făcute de CNMP privitoare la redimensionarea financiară a activităţilor pe anul 2009 în cadrul Programului 4 „Parteneriate în domeniile prioritare”, PNCDI 2 pentru perioada 2007-2013 (urmare a adresei ANCS nr. 10156/09.03.2009 privind bugetul aprobat a fi angajat în anul 2009 pentru finanţarea proiectelor în derulare, care reprezintă 24,36% din necesarul anului 2009). În consecinţă, într-o a doua şedinţă de iniţializare a etapei a IV-a a proiectului s-a hotărât împărţirea acesteia în două subetape: prima în care să fie analizate 11  industrii (sectoare industriale),  produsul acesteia fiind studiul prezent; cea de a doua, în care se va acoperi restul de 12 industrii, urmează să se cumuleze cu etapa a V-a a proiectului şi să fie predată la termenul fixat iniţial de finalizare a proiectului, respectiv 18/03/2010. 

 

Rezumatul fazei

Studiul elaborat în cadrul celei de a IV-a etape a proiectului este structurat pe trei capitole corespunzătoare fiecăruia dintre obiectivele menţionate. Fiecare capitol, la rândul lui, este structurat în două părţi, prima consacrată situaţiei la nivelul ansamblului industriei prelucrătoare a problematicii specifice abordate, iar cea de a doua detalierii acestei problematici la nivelul fiecăreia dintre cele 11 industrii (sectoare industriale) analizate.

Fiecare capitol şi subcapitol se finalizează cu concluzii sintetice privind evoluţia şi situaţia la nivelul anului 2006 - ultimul pentru care Anuarul Statistic al României prezintă date certe -   a entităţii analizate (industria prelucrătoare în ansamblu şi cele 11 industrii componente ale acesteia).

Analizele, evaluările şi comparaţiile efectuate în cadrul acestei etape a proiectului oferă informaţiile indispensabile continuării demersului ştiinţific în etapa următoare, al cărei obiectiv constă în definirea coordonatelor politicii de dezvoltare în continuare a IMM, concepută astfel încât să le asigure creşterea potenţialului de producere a valorii adăugate, precum şi în operaţionalizarea acestor coordonate în căi de acţiune şi măsuri concrete de întreprins.

 

Descrierea ştiinţifică şi tehnică

Studiul corespunzător acestei etape s-a realizat potrivit prevederilor Planului de realizare a proiectului, principalele rezultate ale fazei fiind următoarele:

-     s-a analizat situaţia industriei prelucrătoare româneşti, evidenţiindu-se fenomenul de dezindustrializare pe care îl traversează în prezent România, principalele coordonate ale ajustărilor structurale ale industriei prelucrătoare, avantajele competitive existente şi potenţiale pe care le prezintă diferitele industrii componente, potenţialul de export al acestora, situaţia investiţiilor străine directe şi contribuţia acestora la restructurarea industrială, situaţia potenţialului de cercetare & dezvoltare şi inovare, concentrarea IMM în industriile componente, starea mediului de afaceri;

-     s-au analizat detaliat toate aceste elemente la nivelul celor 11 industrii abordate; analiza s-a efectuat, pentru perioada 2001-2006, prin prisma evoluţiei nivelului unor indicatori relevanţi, aceeaşi pentru toate industriile, şi anume:

·                producţia industrială (în termeni comparabili 2000);

·                ponderea în valoarea producţiei industriale;

·                producţia fizică a principalelor produse;

·                indicii productivităţii muncii pe salariat;

·                valoarea adăugată brută (în termeni comparabili 2000);

·                investiţiile nete (idem);

·                imobilizările corporale (în termeni comparabili 2000);

·                salariaţii din activitatea de cercetare & dezvoltare;

·                cheltuielile totale, cheltuielile curente şi cheltuielile de capital pentru cercetarea & dezvoltarea din sectorul întreprinderi (în termeni comparabili 2000);

·                 numărul mediu de salariaţi;

·                câştigul salarial nominal mediu net lunar (în termeni comparabili 2000);

·                 costul mediu lunar şi costul mediu orar al forţei de muncă pe un salariat (în termeni comparabili 2000);

·                 numărul de întreprinderi;

·                indicii preţurilor producţiei industriale;

·                exportul;

·                importul.

-     s-a sintetizat, într-o matrice SWOT, principalele aspecte caracterizante ale stării actuale a industriei româneşti;

-     s-au evaluat diferenţele în nivelul valorii adăugate brute produsă de IMM pe sectoare industriale, determinate prin prisma următorilor indicatori:

·                numărul de întreprinderi;

·                efectivul de personal;

·                cifra de afaceri;

·                exporturile directe;

·                valoarea adăugată brută la costul factorilor;

·                excedentul brut de exploatare;

-     s-a analizat capacitatea IMM de producere a valorii adăugate comparativ cu marile întreprinderi, pe sectoare industriale, determinată prin prisma următorilor indicatori relevanţi:

·                valoarea adăugată brută la costul factorilor;

·                valoarea adăugată brută / 1000 lei cifra de afaceri;

·                valoarea adăugată brută / 1000 lei producţia exerciţiului;

·                excedentul de exploatare / 1000 lei valoarea adăugată brută.

 

Concluzii

Sunt evidenţiate la fiecare capitol, subcapitol şi paragraf, principalele puncte comune privind situaţia IMM fiind următoarele:

-          prezenţa IMM în diferitele industrii componente ale industriei prelucrătoare şi potenţialul acestora de producere a valorii adăugate diferă sensibil de la o industrie la alta, explicaţiile fiind multiple şi ţinând, în cea mai mare parte, de specificul tehnologic al fiecărei industrii, de posibilităţile de colaborare (în calitate de subcontractanţi) cu marile întreprinderi, de calitatea mediului de afaceri în care operează IMM;

-          comparativ cu marile întreprinderi, IMM prezintă frecvent niveluri ale indicatorilor economico-financiari de eficienţă superioare celor înregistrate de marile întreprinderi, ceea ce evidenţiază forţa competitivă redutabilă a acestei categorii dimensionale de întreprinderi;

-          şi în cadrul sectorului IMM din diferitele industrii componente ale industriei prelucrătoare există diferenţe uneori sensibile de performanţe economico-financiare între subcategoriile dimensionale de întreprinderi – microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii.

            În raport cu obiectivele stabilite pentru această fază de execuţie a proiectului (Etapa IV, 2009), se poate aprecia că, prin analizele cuprinzătoare şi detaliate pe care le conţine cu privire la factorii determinanţi exogeni ai producerii valorii adăugate şi la influenţa acestora asupra activităţii IMM, prezenta lucrare le-a realizat integral.

 

            Bibliografie

 

Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economice şi Sociale. Avantaje competitive ale industriei prelucrătoare din România în Uniunea Europeană, Bucureşti, 2007

Cazan, L. Strategia privind dezvoltarea şi ridicarea competitivităţii României în vederea integrării în Uniunea Europeană, în: Dezvoltarea economică a României, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Private din România. Cartea Albă a IMM-urilor din România 2007, Bucureşti, 2008

European Commission, Enterprise and Industry. European Competitiveness Report 2008, COM (2008) 774 final and SEC (2008) 2853, Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg, 2009

* * *   European Research Infrastructures in Motion, EU Community Research 6 Framework, Brussels, 2006

Gheorghiu, R., Pâslaru, D., Ţurlea, Geomina. Competitivitatea pe bază de inovare a economiei româneşti în contextul Strategiei de la Lisabona, Open Society Institute, CRPE, Bucureşti, 2004

Guvernul României, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, Bucureşti, 2007

Iancu, A. Decalaje şi convergenţe tehnologice între ţările centrale şi cele periferice europene, în: ŒCONOMICA nr. 4/2003, Societatea Română de Economie, Institutul Român pentru Libera Iniţiativă, Bucureşti, 2003, pp. 183-201

* * *   Implementation of the Lisbon Strategy, CESL, Brussels, 2005

Institutul Naţional de Statistică. Anuarul Statistic al României 2007, 2006, 2005, 2004, Bucureşti, 2008, 2007, 2006, 2005

Institutul Naţional de Statistică. Întreprinderile Mici şi Mijlocii în economia românească, Bucureşti, 2008

* * *  Investir dans la recherché: un plan d’action pour l’Europe, EU Recherche Communautaire, Bruxelles, 2003

Kovačič, A. Competitiveness as a Source of Development, Working Paper no. 48/2004, Institute for Economic Research, Ljubljana, March 2005

Porter, M. The competitive Advantage of Nations, The Free Press, New York, 1990. Republished with a new introduction, 1998

Russu, C. Creşterea capacităţii de producere a valorii adăugate în întreprinderile mici şi mijlocii din industria prelucrătoare românească. Căi de acţiune şi măsuri necesare – sinteză, în: Revista de economie industrială, Anul V, Nr. 4/2007, ISSN 1584 – 014X, Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice, Centrul de Economia Industriei şi Serviciilor, Bucureşti, pag. 41-47

Russu, C. Opportunities and Challenges of the Knowledge-Based Society on Investment Management, în: Buletinul Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, Seria Ştiinţe Economice, Volumul LVIII, No. 3/2006, ISSN: 1224-6832, pag. 33-40

Sandu, Steliana. Analiza principalelor evoluţii în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării din România, comparativ cu ţările europene şi cu nevoile de dezvoltare a economiei româneşti, în: Dezvoltarea economică a României, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003

Sandu, Steliana. Inovare, competenţă tehnologică şi creştere economică, Editura Expert, Bucureşti, 2002

Voinea, L., Simionescu, Laura. Annual Survey Report on Research, Development, Innovation and Competitiveness in the Romanian Industry, Group of Applied Economics – GEA, Bucharest, February 2005

* * *  The World Competitiveness Scoreboard 2008, IMD, 2009

World Economic Forum. The Global Competitiveness Report 2008-2009, Geneva, Switzerland, 2008

 

 

 

 

 

 

Contacte:

Pagini parteneri:

http://www.iei.ro

http://www.manager.go.ro 

http://www.ase.ro 

 

Zona informatiilor private